Totul poate fi în lume,
Când râd copiii,
Când râd copiii,
Și sunt atât de fericiți ei.
Cine știe cine are dreptate? Cum să se certe?
Totul poate fi în lume,
Când râd copiii,
Și se poate întâmpla,
Ca o poveste să bată
La ușă insistent: toc-toc.
Sau poate, în vizită Muk
Pentru o oră a hotărât să vină,
Să aducă vrăjitorie.
Sau, poate, chiar Koșchei
Visează să guste ciorbă,
Pe care mama ne-o gătește
Când râd copiii,
Și sunt atât de fericiți ei.
Hai să visăm puțin,
Sau poate să ghicim,
Sau poate să vrăjim
Și prejudecățile să le suflăm.
Și vor fi pe copaci,
Pe toți, pe toți copacii,
Să crească doar prăjituri,
Acelea pe care nu le-ai gustat tu!
Eclere, ciocolate,
Să ne plimbăm dulce-dulce!
Totul poate fi în lume,
Când râd copiii,
Când râd copiii,
Și sunt atât de fericiți ei.
Lasă adulții să ne spună,
Ei se poartă atât de important,
Că așa nu se întâmplă,
Casa noastră de povești nu știe:
Minunea nu va veni la noi.
Doar argument, ca gheață,
Care în copilărie se topește repede.
Și curcubeul cu coroană,
Care ne momește și ne cheamă:
"Fii curajos, căci povesta te așteaptă!"
