Era o zi caldă de vară, adia o briză ușoară. Iepurașul alerga pe o cărare și deodată a dat peste ceva ghimpat.
Ai, dar tu cine ești?
Eu sunt Arici fără nasturi.
S-a dovedit că era un arici. Din neatenție l-a înțepat pe Iepuraș.
De ce mușci? Ești atât de drăguț! ― a întrebat Iepurașul.
Am ace care cresc, ― a răspuns Aricul.
Dar ceilalți arici nu înțeapă pur și simplu așa!
Asta pentru că ceilalți arici poartă bluzițe cu nasturi. Iar eu nu am nasturi, așa că bluza mea este suflată de vânt și devin ghimpos.
Atunci de ce n-ai spus nimic? ― a exclamat iepurașul. ― Hai la mine acasă! Ceva vom inventa!
Mulțumesc, iepuraș! ― s-a bucurat Aricul. ― Dar cum te numești?
Așa mă cheamă ― Iepuraș. Pe tine cum te cheamă?
Pe mine ― Arici fără nasturi.
Pot să te chem doar Arici? ― s-a interesat Iepurașul.
Desigur, poți! ― a exclamat Aricul.
Și au pornit în vizită la Iepuraș.
Ce fel de nasturi îți trebuie? ― a întrebat Iepurașul.
Toți aricii au bluzițe. Dar le purtăm doar la plimbare, ca să nu înțepăm pe nimeni. Pe aceste bluzițe sunt nasturi. Iar eu nu am nici un singur nasture, ― a oftat Aricul.
Nu te supăra! Acum vom repara totul!
Și cum?
Îți cos nasturi pe bluză. Acum fug după ei!
Iepurașul a găsit nasturi într-un dulap și, cu un ac și ață, i-a cusut pe bluza Aricului.
Uite, ia-o, ― a spus el, ― pe această bluză sunt acum chiar 9 nasturi!
Mulțumesc, Iepuraș! Toți aricii au 7 sau 8 nasturi! Iar eu am chiar 9! ― s-a minunat Aricul.
Așa că Aricul fără nasturi a devenit doar Arici. Iar Iepurașul a arătat bunătate și l-a ajutat pe noul prieten, deși acesta era ghimpos.
