Pe un copac de dragoni, puternic și ramificat, cresc fructe neobișnuite. În mai, pe el înfloresc flori mari și pufoase cu un parfum dulce de mure.
Când petalele cad, în inima fiecărei flori apare o cutie verde robustă. Spre toamnă, aceste cutii-semințe se înroșesc și se crăpă, pentru ca lumea să vadă roadele copacului de dragoni.
Sunt dragoni mici. Arată ca niște dragoni obișnuiți, doar că minusculi. Și au aripi, și pot sufla foc — totul ca la carte. Dragonii adulți vânează comori toată ziua. Le caută și le aduc în lăzile lor de pe copac.
Locuitorii multicolori fâlfâie în jurul casei lor natale, ca niște fluturi, se agită, se grăbesc cu treburile lor, vorbesc și tac, leneviesc și muncesc, dorm, mănâncă, visează și cântă cântece.
Copacul, plin de camerele dragonilor, crește într-un parc obișnuit din oraș. Doar cei care au obiceiul să se grăbească și să se uite în jos nu observă nicio minune pe el. Și păcat.
Pentru că tot felul de năzbâtii amuzante se întâmplă aici constant, mai ales cu acei dragoni care sunt mai tineri.
Toamna trecută, dintr-o sămânță frumoasă cu reflexii liliachii, s-a clocit dragonul violet Filimon, dar toți îl numesc pur și simplu Filică. Numele i l-a ales bona bătrână, ca și pentru ceilalți dragonași care au apărut în acel an.
Toți erau numiți cu litera F. În anul precedent, cei mici fuseseră numiți cu litera U, iar în anul următor li se vor da nume cu litera H — totul e simplu.
Curiozul Filică a întrebat odată ce se va întâmpla când se vor termina literele? I s-a răspuns că atunci va apărea un copac nou și totul va începe de la capăt. Dar deocamdată și pe acesta e destul loc liber, iar în rezervă mai sunt multe litere.
Viața fierbe pe copac și în jurul lui, ca într-o oală cu supă curcubeu, mai ales odată cu apariția unei întregi recolte de dragonași cu litera F!
