Într-o pădure de basm trăia un Lup. Într-o zi a ieșit doar pentru o plimbare. Deși vremea nu era prea favorabilă — părea că va ploua — totuși a hotărât să se plimbe și să vadă cum stau lucrurile în jur.
Dispoziția lui din dimineață era minunată și părea că nimic nu o putea întuneca.
Așadar, merge pe o cărări largă din pădure, se uită în jur, se bucură de frumusețea naturii și dintr-o dată, de nicăieri, apare Vulpea, în persoană.
Salut, mătuță,
Se adresă Lupul,
Văd că nu pari prea veselă. Ce s-a întâmplat? De obicei, zâmbetul tău frumos mă face și pe mine să mă veselesc.
Salut, prietene,
Răspunde Vulpea,
Vremea de azi nu e de bucurie. Oricând poate începe ploaia. Nu prea am chef să caut unde să mă adăpostesc.
Te înșeli, Vulpițo,
Lupul a hotărât să dovedească contrariul,
Ploaia este foarte necesară. Dacă nu ar fi niciodată, cum am putea trăi mai departe?
Tu nu gândești bine,
Vulpea nu se liniștea,
Fără ploaie ne-ar fi mult mai bine: am putea merge liniștit, ne-am putea distra, organiza diverse activități și chiar vâna.
Dar totul din jur ar putea se usuce dacă ploaia nu-l udă la timp,
Insista Lupul cu cunoștință de cauză,
Nu ar mai fi iarba verde, flori frumoase, frunze pe copaci.
De ce ar usca brusc?
Se revoltă Vulpea,
Niciodată nu te voi crede.
Dar Lupul a rămas pe poziție:
Ti-o voi dovedi, mătuță, că nu ai dreptate.
Interesant, de ce nu am dreptate?
Vulpea începea să se înfurie.
Acum vom lua două violete extraordinar de frumoase. Și știi ce?
Lupul a hotărât că va putea convinge Vulpea,
Ți-o voi da pe una, iar a doua va rămâne la mine.
Oh, îți sunt recunoscătoare pentru un asemenea cadou,
Vulpea s-a luminat de fericire.
Acesta nu este totul,
Continuă Lupul,
Du-te acasă, ia o ghiveci, umple-o cu pământ, plantează floarea în ea și nu te gândi să o uzi, iar eu voi face opusul — o voi uda în fiecare zi cu apă și vom compara rezultatele.
Bine,
A acceptat Vulpea,
Voi face ceea ce îmi ceri.
De la conversația lor au trecut trei zile. Din nou a ieșit Lupul în pădure și o așteaptă pe Vulpe. În sfârșit, și ea a apărut, nu l-a făcut să aștepte.
Salut, draga mea vecină, ce spui despre floarea noastră?
A început Lupul conversația.
Vulpea arăta tristă și descurajată:
Înțelegi, Lupule, am executat cererea ta, am plantat violeta. Dar ea, din ceva motiv, s-a uscat. Da, nu am udat-o. Ei, și ce? Asta nu putea să se întâmple, sunt foarte tulburată. Dar cum ți-o merge? Ce se întâmplă cu floarea ta?
Oh, la mine totul merge excelent,
A anunțat cu bucurie Lupul,
Floarea mea nu s-a uscat pentru că am udat-o. A devenit și mai frumoasă, iar parfumul ei umple toată casa mea.
Mi-e foarte păru,
A spus Vulpea,
Pur și simplu eram înnebuită de frumusețea acestei violete.
Nu te întristă așa, mătuță Vulpeo,
A liniștit-o Lupul,
Ți-o voi da pe alta. Uite, ia-o. Ai înțeles acum că toate plantele vii mor fără apă? Plantează-o la fel, într-o ghiveci cu pământ și urmărește ca ea să fie mereu udată. Iar ea, la rândul ei, ți-o va răsplăti prin faptul că te va bucura cu frumusețea ei.
Bine, Lupule, a promis Vulpea,
Am înțeles totul. Mulțumesc că m-ai învățat. De acum voi uda mereu florile.
